manastirea-brancoveanu

Buzduganul 17-18 august 2013

Buzduganul 17-18 august 2013

În localitatea Drăguş, cununa de spice, prezentă în alte părţi ale ţării, a fost înlocuită de Buzdugan, o cruce cu patru braţe, alcătuită din lemn de brad, ce îmbină simboluri religioase, vegetale şi vestimentare. La capătul celor patru braţe şi în vârf sunt puse mănunchiuri de câte douăsprezece spice de grâu, pe trupul crucii sunt înfăşurate două perechi de bețe, iar în spaţiile unde se îmbină braţele cu trunchiul sunt puse flori de saschiu, o plantă perenă cu flori albastre şi frunze veşnic verzi.

Semnificaţiile sunt uşor de recunoscut: cele patru braţe îi reprezintă cei patru evanghelişti sau anotimpurile, cele douăsprezece spice îi reprezintă pe cei doisprezece apostoli sau lunile anului, bețele sunt simbolul unei ocupaţii străvechi - ţesutul şi portului popular, fiind pereche reprezintă totodată şi soarele şi pământul, ziua şi noaptea, iar saschiul este simbolul vieţii.

De obicei, la marginea satului se lasă o bucată de grâu necules. Cu spice luate din el douăsprezece fete şi doisprezece băieţi făceau buzduganul care era condus în sat cu muzică, udat cu apă pe drum şi dus la casa preotului.

PROGRAM 2013

SÂMBĂTĂ: 17.08.2013

  • Concurs cross "I.C.DRĂGUŞANU" -09:00
  • Competiție sportivă de fotbal-12:00
  • Deschiderea Parcului de Agrement - Labirintul din lanul de porumb începând cu ora 15:00
  • Elena Gheorghe- 19:00

DUMINICĂ: 18.08.2013

Prezentarea obiceiului „Sărbătoarea Buzduganului" începând cu ora 14:00
Copiii de la Şcoala Generală Drăguş
Ansamblul popular – "Mugurii Drăguşului"
Ansamblul popular - „Purtata Avrigului"
Ansamblul popular - „Izvoarele", jud.Prahova

Interpreţi:

  • Cătalin Călbează şi Adina Roşca
  • Diana Gribincea
  • Mioara Greavu
  • Georgiana Pătrînjel
  • Loredana Gaşpar
  • Mariana Şandru
  • Veta Biriș :17:00

Povestea Buzduganului:

Găzdiță găzdiță
Pune-ți azi căiță
Și te-mbrobodește
Frumos te gătește
Că venim grămadă
La tine-n ogradă
Cu bucate alese
Tot de noi culese.

De o vreme bună
Împletim cunună
Prinsă-n buzdugan
Care-i mai avan
Că acum un an
Cu cruce de lemn
Care-i mare semn

Cu trupul de brad
Cât grâul de-nalt
Gătit cu verdeață
Să-ti placă la față
Legat cu găteală
Să ne bagi în samă.

Pe soare răsare
O rupt fata mare
Cât mâna cuprinde
Și-n cunună prinde
Deca și cu două
Cu boane să plouă
De acum un an
Până venim iar.

Pe soare apus
Cununa am pus
În vârf de Buzdugan
Dus de năzdrăvan
Nu pe cal călare
Pe ale lui picioare
Cu noi laolaltă
Până aici la poartă.

S-or făcut bucate
Să avem de toate
Cât dai de-a olacu
Ni s-a umplut sacu
Jumătate claia
Găleata ca aia
Iara fainu snopu
Ne-o umplutu copu.

Aprinde cuptoru
Și îl jeruieste
Cu un matahuiu
Nu ca al din cuiu
Fă altu mai nou
Că ala-i bubou
Fă-l tot din fuioare
Ca îi sărbătoare
Udă-l azi cu vin
Să ai coșul plin.

Pita s-o soholți
La vreme s-o scoți
Să nu fi zgârcită
Să presari în pită
Mere, prune bunătăți
Să ai să ne dai la toți
Și s-o bați de-a rându
Să-ți împlinești gându.

Ia în mâna dreaptă
Pita bine coaptă
Caldă ca un soare
Cât roata de mare.

Draguța noastră gazdiță
Ia ne dă din fântâniță
Un pahar de apă rece
Sudoarea toată ne-o șterge
Cu ștergar frumos țesut
Și pe val bine ținut.

Dă-ne din ulcior
Apa de izvor
C-am lucrat cu spor
Ulcior de pământ
Pe bon chipu-I sfant
Mama lui Iisus
Chipu-l are pus
Dă-ne la portiță
Apa din botiță
Scoasă de cu noapte
Ne stâmpere de toate.

Biserica ,,Buna Vestire’’ din Ucea de Sus

Biserica ,,Buna Vestire’’ din Ucea de Sus

Biserica din satul Ucea de Sus cu hramul ,,Buna Vestire'' există din vremuri îndepărtate, însă din lipsă de date nu se poate preciza cu exactitate data construirii acesteia. Prima atestare documentară datează din anul 1680, an în care biserica a fost construită din bârne de brad și tencuială la interior.

Biserica a fost pictată ulterior, în anul 1712.

Actuala biserică a fost zidită pe locul celei vechi în perioada 1860-1862 și pictată în întregime, în stil romano-bizantin, prin contribuţia credincioşilor. Lângă această biserică mai există un locaş de cult, ridicat în 1899 pentru credincioşii greco-catolici. Fosta biserică greco-catolică nu a mai fost folosită şi s-a deteriorat foarte mult, dar din anul 2004 s-a început restaurarea acesteia.

Lacul și Golul alpin Bâlea

Lacul și Golul alpin Bâlea, rezervație complexă în inima munților Făgăraș

Dacă în general peisajul Masivului Făgăraş prezintă o serie de elemente de relief, floră, faună și lacuri glaciare care îți taie respirația, rezervaţia "lacul și golul alpin" este locul în care se pot vedea în toată spelndoarea lor circuri, lacuri, terase, văi glaciare cu praguri şi morene. În întreaga zonă a rezervaţiei predomină şisturile cristaline pe care s-au format din loc în loc soluri brune, acide şi podzolice, în condiţiile în care majoritatea solurilor sunt scheletice.

Golul alpin Bâlea se întinde pe 180 ha și este limitat la sud de Vârfurile Paltinul (2399 m), Iezerul Caprei (2421 m) - Vânătoarea lui Buteanu (2507 m). Lacul Bâlea propriu-zis cu cei 46.508 mp este cel mai mare lac al masivului, fiind situat la altitudinea de 2034 m. Apa rece, limpede şi bine oxigenată formează un biotop propice  dezvoltării salmonidelor, iar cascada Bâlea este cea mai spectaculoasă cădere de ape din întregul lanţ al Carpaţilor Meridionali.

Comuna Viștea, zonă de agrement de 250 ha

Comuna Viștea, zonă de agrement de 250 ha

Relieful comunei Viştea reprezintă un punct turistic deosebit de important pentru Ţara Făgăraşului și se desfășoară pe trei trepte: munți, dealuri şi câmpie. Din satele Viştişoara şi Viştea de Sus se pot urma diverse trasee montane spre creasta Munţilor Făgăraş. Întreg masivul muntos, numit Viştea Mare, este străbătut de râul cu acelaşi nume şi este modelat de roci dure, constând într-o gamă variată de şisturi cristaline.

În apropierea satelor Olteţ şi Rucăr, pe râul Olt se întinde zona de agrement a comunei, pe o suprafaţă de 250 de hectare. Este un loc minunat pentru campare, pescuit sportiv, fotografie. Zona a atras anual mii de turişti, mai ales cei amatori de pescuit, atât vara, cât şi iarna la copcă.

Biserica fortificată de la Rotbav

Biserica fortificată de la Rotbav, Şoarş

Localitatea Rotbav se găsește la circa 20 de km de Brașov pe calea ferată care leagă Brașovul de Sighișoara. Numele satului înseamnă "râul roșu". Legenda spune că numele localității s-ar datora unui eveniment tragic din sec. XIII în urma căruia o mare parte din familiile fondatorilor satului și-ar fi pierdut viața. Atunci, apa râului care trecea prin imediata apropiere s-ar fi înroșit.

Biserica Evanghelică a fost ridicată în jurul anului 1300, în stil romanic, fortificată în secolul XV şi împrejmuită mai apoi de zidurile unei cetăţi fortificate tipic săsească. După incendiul din 1732, biserica şi cetatea au fost refăcute în forma în care se văd şi astăzi. În 1908, în biserica a fost instalată o orgă din Pecs şi un orologiu în turn, din Leipzig.

Biserica evanghelică din Şercaia

Biserica evanghelică din Şercaia

Atestată documentar în anul 1429, Biserica evanghelică din Şercaia aflată sub patronajul Sf. Caterina a fost dărâmată şi reconstruită în repetate rânduri între anii 1868 şi 1875.

Biserica este reprezentativă pentru stilul gotic, iar din motive de spațiu a fost reorientată pe direcţia nord-sud. Altarul a fost construit după planurile inginerului oraşului Braşov, Peter Bartesch, iar basorelieful Cinei celei de Taină a fost realizat de către profesorul de sculptură Hermann, după pictura lui Leonardo da Vinci. De-o parte şi de alta a lucrării au fost aşezate două statui de ghips, ale apostolilor Petru şi Pavel care au rezistat până la Primul Război Mondial.

Aceste statui au fost distruse în 1916 şi înlocuite cu două picturi în ulei ale lui Eduard Morres, în 1928. Acestea îl reprezintă pe Sf. Pavel cu sabia şi pe Martin Luther sub forma sfântului Cristofor. Turnul bisericii poartă data 1691, dar se presupune că vechimea acestuia ar fi mai mare.

Moara cu apa din OhabaMoara cu apa din Ohaba

Moara cu apă din Ohaba, gustul inconfundabil al pâinii tradiționale românești

Lângă comuna Șinca Veche, la Ohaba, încă macină cea mai veche moară din Țara Făgărașului. Moara are o vechime de mai bine de 135 de ani și încă funcționează perfect. Pietrele morii au fost aduse din Franța în 1873 și nu au fost niciodată înlocuite. Datorită mecanismului de măcinare (fiecare bob este măcinat de pietre cu o viteză mică) făina produsă aici are un gust inconfundabil.

Vizitarea morii vă va duce în timp cu peste un secol şi jumătate și completează experiența rustică a vieții satului.

Biserica Adormirea Maicii Domnului - Ohaba

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ohaba, Şinca Veche unul dintre primele monumente de influenţă brâncovenească

Biserica veche din piatră se află amplasată pe dealul din mijlocul cimitirului şi constituie unul dintre primele monumente de influenţă brâncovenească. Se presupune că a fost edificată undeva între anii 1769 şi 1773. Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ohaba se aseamănă cu biserica din Şercăiţa şi a fost constrută în etape: altarul, apoi naosul fără clopotniţă, iar în anul 1823 pronaosul şi tinda cu turnul.

Biserica a fost construită din cărămidă şi gresie verzuie provenită din cariera de la Perşani a baronului Bruckenthal. Pavimentul altarului este realizat din lespezi de piatră, iar a naosului şi pronaosului din cărămidă.

De un interes deosebit este pictura interioară, care pare a fi executată de aceeaşi mână care a pictat şi biserica din Şercăiţa, un anume zugrav Teodor, în timpul protopopului Gheorghe din Ohaba.

Din 1943 a fost construită în Ohaba biserica nouă, tot „Adormirea Maicii Domnului", mult mai mare.

Izvorul Părintelui Arsenie

Izvorul Părintelui Arsenie – un loc de reculegere duhovnicească

Izvorul Parintelui Arsenie Boca este unul dintre locurile de reculegere duhovnicească din apropierea Mănăstirii Brâncoveanu din Sâmbata de Sus. La izvor se ajunge de la Academia Sâmbăta urmând drumul forestier spre Viştişoara pe marginea pădurii. Peisajul este deosebit, apa are proprietăţi tămăduitoare şi liniştea sufletească răsplăteşte osteneala turistului. Izvorul este amplasat în mijlocul pădurii de fag şi de brazi. Localnicii obişnuiesc să-şi facă provizii cu apă de la acest izvor.

Biserica Ortodoxă ,,Adormirea Maicii Domnului

Biserica Ortodoxă ,,Adormirea Maicii Domnului" Beclean – monument istoric din 1804

Biserica se află în satul Beclean, pe o colină, pe malul apei ce străbate satul, la câteva sute de metri de centrul localităţii. Este un monument de arhitectură construit în anul 1804 în stil bizantin, prin munca și prin contribuția credincioșilor din Beclean. Biserica este construită pe fundaţie din bolovani pe un plan dreptunghiular cu abscisa poligonală decrosată şi cărămidă și are o cruce de piatră ce datează din sec. XVIII.

Pictura interioară a fost realizată în frescă între anii 1808-1811 de renumiţi pictori ai vremii: Pantilimon, Sava de Făgăraş şi fraţii Grecu din Săsăuş.

Muzeul Badea Cârţan

Muzeul Badea Cârţan, un simbol al conștiinței naționale românești

Muzeul este o încercare de reproducere fidelă a obiectelor familiei ţăranului Gheorghe Cârţan, cunoscut şi sub numele de Badea Cârţan, un ţăran român autodidact care a luptat pentru independenţa românilor din Transilvania. Însetat de cunoastere, Badea Cârțan și-a procurat de-a lungul vieții foarte multe cărti din România, cărți pe care le-a adus clandestin în desaga sa, răspândundu-le în satele din sudul Transilvaniei.

Badea Cârțan reprezintă unul dintre cele mai elocvente simboluri ale conștiinței naționale românești, rămânând în istorie ca un luptător pentru unirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat, dedicându-și toată viața acestui scop folosind cea mai eficientă armă: cartea.

A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român, înrolându-se voluntar în 1877 în războiul de independenţă al României.

Piramidele de la Şona

Piramidele de la Şona, misterele din comuna Mândra

Pe dealurile care împrejmuiesc satul Şona se găsesc opt movile de pământ înalte de 20-30 metri, pe care localnicii le-au botezat „guruieţi".

Cele opt movile de pământ se înalţă pe un deal de la marginea satului şi sunt amplasate pe două linii perfect paralele. Piramidele de la Şona au stârnit multe dispute asupra originii lor, poate şi datorită unor fenomene ciudate care au loc în zonă. Sătenii spun că apa aşezată la o anumită înălţime capătă proprietăţi curative, iar carnea nu intra în putrefacţie.

Bătranii povestesc că, pe vremuri, un uriaş ar fi trecut Oltul şi şi-a scuturat încălţările de noroi exact pe locul unde se înalţă guruieţii. Într-o altă poveste, piramidele au fost ridicate de turci, care atunci când plecau spre apus, îşi lăsau din turbane pământul adus de acasă.

Cercetatorii însă au comparat guruieţii de la Şona cu tumulii în care erau îngropate căpeteniile celte sau scite, mai ales că aceste popoare au traversat şi teritoriul României. Arheologii au găsit în jurul piramidelor ceramică din epoca târzie a bronzului şi din perioada Hallstat.

O ipoteză interesantă a fost lansată de un cercetător basarabean, care crede că guruieţii sunt nişte vestigii dacice. Andrei Vartic susţine că alte patru piramide asemănătoare există şi la marginea satelor Hălmeag şi Buneşti, iar dacă se uneşte pe hartă locul unde există guruieţii cu varful Omu, se obţine un triunghi dreptunghic, cu unghiuri de 60 şi 30 de grade. Un alt triunghi, mai mare, are în vârfuri cetatea dacică de la Racoş, varful Omu şi cetatea dacică Sarmizegetusa.

Lacul Tătarilor

Lacul Tătarilor, rezervație naturală în Arpaşu de Jos

Lacul Tătarilor este o rezervaţie naturală denumită Turbărie şi este situată 3 km S-E de localitatea Arpaşul de Sus, pe o terasă înălţată pe dreapta râului Arpaşul Mare, la 15 km de Arpaşul de Jos, pe DN1.

Lacul este o arie protejată de interes național de tip faunistic și se întinde pe o suprafață de 3,68 ha. Grosimea stratului de turbă depăşeşte 9 m, iar depozitul total comensurat este de cca 180.000 ml. La baza zăcămîntului de turbă se află o pungă de apă pe un strat de mâl nisipos, ceea ce-l face periculos pentru a fi explorat de om. Umiditatea favorizează specii de plante precum Menyanthes trifoliata, Betula pubescens, Caltha laeta, Alisma plantagoaguatica.

Rezervația adăpostește elemente faunistice rare, printre care o specie de salamandră (Triturus cristatus), broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis) sau brotacul verde (Hyla arborea), o specie de broască ce trăiește pe plante, precum și specii floristice, dintre care: mesteacănul Arctic alb (Betula pubescens), trifoiul de baltă (Menyanthes trifoliata), limbărița (Alisma plantago) sau bulbucul de baltă (Caltha palustris).

Herghelia Sâmbăta de Jos

Herghelia Sâmbăta de Jos, singura herghelie de cai lipițani din România

Apreciați întotdeauna pentru calitãtile lor deosebite, caii românești au contribuit la consolidarea fondului genetic al unor herghelii celebre din Europa. Herghelia de la Sâmbăta de Jos este singura herghelie din România unde se creşte rasa de cai lipiţani, cea mai veche rasă modernă de cai din Europa.

Herghelia este situată pe proprietatea castelului Bruckenthal edificiu construit în perioada anilor 1750-1760 și declarat monument de arhitecturã, parte din patrimoniul national.

Herghelia are în jur de 300 de cai, reprezentând fiecare dintre cele opt familii ale rasei lipiţane: Neapolitano, Conversano, Tulipan, Pluto, Favory, Siglavy Capriola, Maestoso şi Incitato. Caii sunt împărţiţi pe categorii: armăsarii de montă publică, iepele-mame, caii de turism ecvestru, caii de sport, femelele tinere, masculii tineri.

Herghelia a fost înființată în anul 1874, în anul 1913 aceasta fiind mutatã definitiv, cu întregul efectiv în Ungaria. În anul 1920 Statul Român reînființeazã Herghelia Sâmbãta de Jos, ca herghelie nationalã cu 3 armãsari pepinieri și 22 de iepe mamă.

Din noiembrie 2002 herghelia trece în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva.

Herghelia poate fi vizitată cu ghid.

Ansamblul săsesc din Cincşor

Ansamblul săsesc din Cincşor, veritabil monument istoric

Biserica fortificată din Cincşor a fost construită în 1421, an ce poate fi zărit pe peretele naosului în stil gothic şi face parte din patrimoniul cultural al României.

Ansamblul Bisericii fortificate din Cincşor cuprinde o biserică în stil gotic târziu, turnul cu clopote şi cele patru turnuri de apărare, două incinte înconjurate de ziduri de apărare şi zidurile de apărare propriu-zise. În imediata vecinătate a bisericii se află fosta Şcoală Evanghelică şi fosta Parohie Evanghelică.

În sec. XV are loc fortificarea bisericii din Cincşor cu ziduri înconjurătoare şi turnuri. Altarul bisericii a fost pictat în anul 1868 de Carl Dörschlag, un pictor transilvanean născut în nordul Germaniei, cu studii academice la Berlin.

În biserică există o orgă ce datează din anul 1805 adusă de Samuel Matz Birthalm, fiind una dintre cele mai renumite orgi pentru biserici din Transilvania şi din ţară. Clopotul mare datează din anul 1937, iar clopotul de mărime medie este din anul 1644. Din totalul familiilor de saşi care au conveţuit aici, astăzi mai sunt doar 22 de enoriaşi de confesiune evanghelică.

Clădirea fostei Parohii Evanghelice datează probabil din jurul anilor 1420, dar o inscripţie pe o parte mai nouă a clădirii face referire la anul 1624, iar forma actuală datează din secolul al XIX-lea. Şcoala Evanghelică este o clădire mai recentă şi datează din anul 1910. A fost construită într-un stil Art Nouveau (Jugendstil) adaptat de arhitectul Fritz Balthes (1882 - 1914), născut la Sighişoara, cu studii la Berlin, Mȕnchen şi Karlsruhe.

Biserica Sfinții Mihail și Gavril

Biserica Sfinții Mihail și Gavril, Viştea de Jos – cel mai vechi lăcaș de cult din Țara Oltului

Considerată ca fiind cel mai vechi lăcaș de cult din Țara Oltului, biserica Sfinții Mihail și Gavril se presupune că a fost edificată în secolul XV, fiind declarată astăzi monument istoric. Biserica a fost clădită pe o colină, de aceea pare mai înaltă decât este în realitate.

Edificiul de cult prezintă contraforturi, unice în regiune la bisericile româneşti (în afară de cea unită din Comăna de Jos). Planul arhaic al monumentului se individualizează şi prin lipsa de simetrie între laturile exterioare ale altarului. În interior, intrarea în altar se face numai prin două uşi. Partea veche a bisericii se deosebeşte clar de înăditura pronaosului către turn şi însuşi turnul, care trebuie să fi fost clădite mult mai târziu. Contraforturile, mult ieşite faţă de înălţimea peretelui, îl sprijină în câte două locuri pe fiecare faţadă.

Uşile altarului sunt destul de înalte, dar foarte strâmte, abia dacă ating 58 cm, încât preotul trebuie să treacă prin ele într-o parte. Zidul de catapeteasmă e masiv cu o influenţă a cărţilor religioase poporane, în care, ca în legenda morţii lui Avraam, uşa raiului e descrisă ca strâmtă.

Partea cea mai veche a bisericii din Viştea o formează altarul poligonal şi partea naosului de lângă altar, lungă de 6,20 m. Absida altarului măsoară în adâncime 3 m, iar în lăţime 4,12 m şi prezintă în interior o formă rotundă, dar pe dinafară are 7 laturi, fiecare de altă lungime.

Micuţa biserică ca o navă construită în 1489 este ctitoria boierului oltean Costea, al lui Mircea cel Bătrân. Pentru a supravieţui prigoanei bisericilor ortodoxe de pe vremea Mariei Terezia, satul a cedat-o catolicilor. Turnul a fost construit în 1819. Vegetaţia a pus stăpânire pe întreaga curte, acoperişul grajdurilor stă să se prăbuşescă, iar crăpăturile podelei de la intrare te invită în pivniţă.

La cîteva sute de metri de vechea biserică localnicii au edificat după 1900 o biserică nouă. Este cea mai mare biserică din Ţara Făgăraşului şi are hramul ,,Înălţarea Domnului". Pentru a fi vizitată se poate apela la casa parohială, aflată la două case mai jos de biserică, spre DN1.

Templul Ursitelor

Templul Ursitelor de la Şinca Veche, monument istoric învăluit în mister

Grota din Şinca Veche se află sub dealul Pleşu, la caţiva zeci de metri de la ieşirea din localitate. I-au fost atribuite mai multe denumiri, ca ,,Templul Ursitelor", ,,Mănăstirea Săpată în Piatră" sau ,,Mănăstirea Rupestră", fiecare dintre aceste nume având o legendă aparte.

Grota este învăluită în mister din cauza arhitecturii, a însemnelor de pe pereţi şi a existenţei a două altare. Aici se poate vedea Steaua lui David, iar în centrul ei simbolul Ying-Yang. Ceea ce este interesant este faptul că în camera din mijloc există un pătrat ca o adâncitură. Dacă te aşezi în mijlocul pătratului şi îţi îndrepţi privirea spre turn, se poate observa semnul Yin-Yang ca şi cum ar fi sculptat din piatră o jumătate, iar cealaltă jumatate este data de săpătura turnului pe unde intră lumina.

Nu se cunoaşte vechimea grotei. Grota este monument istoric, iar astăzi o fundaţie a început să se ocupe de conservarea şi amenajarea acestui loc.

Biserica din lemn din Şinca Nouă

Biserica din lemn din Şinca Nouă, centru spiritual de peste 400 de ani

Istoria acestui lăcaș de cult este strâns legată de istoria satului Șinca, atestat documentar din anul 1294.

Fiind un sat românesc ortodox, în vremea prigoanei împotriva Ortodoxiei românii ortodocşi din Şinca nefiind dispuşi la compromisuri privind credinţa străbună au părăsit în masă satul. În 1762 aceștia s-au refugiat în pădurile de pe Valea Şincii şi s-au oprit în apropierea unei mănăstiri unde au întemeiat un nou sat: Şinca Nouă.

Mănăstirea este aceeași cu cea care astăzi stă neclintită pe deal, la poalele Munților Făgăraș, pe Valea Șincii. Aceasta a fost construită din lemn în jurul anului 1600 și a fost declarată monument istoric, fiind restaurată între anii 1927 şi 1997 şi resfinţită în anul 1998.

De-a lungul timpului, bisericuţa a constituit centrul spiritual în jurul căruia s-a format localitatea Şinca Nouă ea fiind singura bisericuţă din Ţara Făgăraşului care a scăpat nedistrusă de generalul Buccow, datorită faptului că nu a fost gasită de acesta.

Muzeul Radocea

Muzeul Radocea, artă populară in formă pură

Cei care doresc să cunoască arta populară în cea mai pură formă, valorile populare românești și să redescopere dragostea de țară trebuie să viziteze măcar o dată muzeul Radocea din Șinca Veche.

Veți găsi aici meșteșuguri românești ridicate la nivel de artă, o colecție diversificată de costume populare din toate colţurile ţării şi chiar ale lumii, țesături tradiționale specifice zonei cusute cu o migală de invidiat și mobilier țărănesc sculptat, sau pictat cu un rafinament aparte, toate acestea adăpostite într-o casă tradiţională din secolul XIX.

Grădina, livada, cuptorul de pâine, uneltele de plugărit şi de prelucrare a cânepii şi a inului, conferă muzeului înfăţişarea unei gospodării tărăneşti autentice.

Mănăstirea Dejani

Mănăstirea Dejani, un lăcaș de cult nou, construit pe un așezământ încărcat de istorie

Atestată documentar înainte de anul 1700, mănăstirea, odată așezământ monahal pentru călugări a fost distrusă în totalitate după marea urgie a catolicilor.

După anul 1990, la cererea credincioșilor, a început reconstrucția vechii biserici. Inițial s-a construit un altar de vară și o clădire în care sunt patru chilii, trapeza, bucătăria și un paraclis. Până în anul 1995, în afara acestor clădiri construite în poienița mănăstirii, au mai fost construite, izolat, în pădure mai multe chilii.

Mănăstirea Dejani poartă două hramuri: Acoperământul Maicii Domnului în biserica mare și Schimbarea la Față, în paraclis.

Comuna Hîrseni

Comuna Hîrseni, punct de plecare spre creasta Făgărașului

Caracterizat printr-un potențial turistic deosebit grație pădurilor compacte a căror limită ajunge până la aproape 1700 m, Versantul nord-estic al masivului Făgăraș este străbătut de o multitudine de trasee unele dintre ele mai puțin cunoscute fiind marcate relativ recent.

Astfel, iubitorii de drumeții montane au la dispoziție trei trasee de acces spre creasta Făgărașului cu punct de plecare de pe teritoriul comunei Hârseni:

1. Satul Mărgineni – Şaua Nămăi – Văcarea Mare – Vf. Comisu (martcaj triunghi galben)

2. Satul Sebeş – Valea Sebeşului – Groapele – Vf. Comisu (marcaj triungi albastru)

3. Satul Hârseni – Satul Copăcel – Vf Pietriceaua – Şaua Ţiganului- Vf Berevoiescu (marcaj bulină roşie)

şi trei refugii turistice montane noi:

1. Refugiul Comisu

2. Refugiul Scoarţa

3. Refugiul Berevoiescu

Traseele de acces în creastă sunt legate între ele prin trei trasee de legătură care dau posibilitatea turiştilor să opteze pentru diverse ture de 1-2 zile. Aceste trasee de legatură sunt:

1. Valea Sebeşului – Vf. Pietriceaua (marcaj bulină albastră)

2. Valea Sebeşului – Poiana Ţiganului – Şaua Ţiganului (marcaj cruce roşie)

3. Valea Sebeşului – Şaua Nămăii – Cabana Rudăriţa (marcaj cruce galbenă)

Muzeul sătesc Matei Manea, harseni

Muzeul Matei Mânea din Copăcel, istorie pusă în valoare de localnici

Muzeul sătesc din Copăcel a fost reamenajat și redeschis publicului în cadrul Festivalului La Copăcel de sărbători în 27 decembrie 2011. Obiectele expuse în încăperi sunt reprezentative pentru tradițiile și meșteșugurile locale și pentru istoria localității și a zonei. Cu toate că numărul obiectelor strânse de-a lungul timpului este foarte mare, multe dintre acestea s-au deteriorat, din acest motiv iniţiatorii s-au limitat la a-l amenaja în doar două încăperi.

Muzeul a primit numele profesorului Matei Manea, cel care cu aproape o jumătate de secol în urmă, a avut inițiativa înființării acestui așezământ cultural și a început să strângă de la săteni obiectele expuse. Multe dintre ele sunt obiecte de patrimoniu, deosebit de valoroase prin informațiile pe care le dețin despre modul de viață, folclorul și credințele vechilor locuitori ai satului.

Mănăstirea Brâncoveanu

Mănăstirea Brâncoveanu, un colț de rai la poalele Munților Făgăraș

Aflată pe valea râului Sâmbata, la poalele Munților Făgăraș, mănăstirea Brâncoveanu este un așezământ monahal de călugări și este renumită ca loc de reculegere, mângâiere și întărire sufletească pentru credincioșii și vizitatorii ce se roagă ori poposesc în acest locaș sfânt.

Peisajul este divin și totul îmbie la liniște și rugăciune, sfidând parcă istoria zbuciumată a locului.

Istoria mănăstirii începe în secolul al XVII-lea când satul şi moşia din Sâmbăta de Sus au intrat în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu, boier din Ţara Românească, bunicul lui Constantin Brâncoveanu, care ar fi construit aici inițial o bisericuţă din lemn pentru călugării sihaştri, ulterior aceasta fiind refăcută în piatră şi cărămidă de către domnitorul Constantin Brâncoveanu (1688-1714).

În vara anului 1761 generalul austriac Buccow dispune desfiinţarea mănăstirilor pe care le considera focare primejdioase de menţinere a conştiinţei ortodoxe, Mănăstirea Brâncoveanu fiind singura scăpată de demolare probabil la intervenţia familiei Brâncoveanu, proprietara moşiei şi satului Sâmbăta. Acesta a fost momentul în care prestigiul ctitoriei brâncoveneşti a crescut şi mai mult.

Locaşul a fost însă distrus în noiembrie 1785, rămânând ruină vreme de un secol şi jumătate. Lucrările de refacere a bisericii au început din vara anului 1926, iar după anul 1990 mănăstirea a devenit centru de spiritualitate renumit în lume. Turiştii pot vizita aici biblioteca, muzeul şi centrul ecumenic Academia Sâmbăta.

Muzeul Mănăstirii Brâncoveanu deține una dintre cele mai bogate colecții de picturi vechi pe sticlă, aparținând secolelor XVIII-XIX, în mare majoritate executate în manieră popular-naivă, icoane pe lemn, predominant fiind stilul brâncovenesc, veșminte preotești și arhierești, o colecție unică de carte veche, manuscrise, pergamente, scrisori, precum și o valoroasă colecție de obiecte de cult.

Muzeul de la noul Roman

Muzeul de la Noul Român, o casă-muzeu cu o atmosferă aparte

Ușor de identificat prin coloritul vinețiu al clădirii, dar și prin coloana infinitului în miniatură amplasată la poarta casei, Muzeul de la Noul Român reprezintă un interesant monument de arhitectură populară românească, deținând o valoroasă colecție de obiecte vechi aparținând Profesorului Doctor Gheorghe Telea și familiei sale Telea-Bologa.

Muzeul pune în valoare tradițiile, obiceiurile și cultura strămoșească și deține o bogată colecție de icoane pictate pe sticlă şi pe lemn, obiecte de cult, ouă încondeiate, ceramică, mobilier, textile, carte veche religioasă şi o mare bibliotecă personală.

Toate obiectele şi piesele din interiorul şi exteriorul clădirii, parte moştenite, altele obţinute şi colecţionate constituie un autentic muzeu memorial al zonei etnografice a Ţării Oltului, al Transilvaniei, al Satului românesc.

Muzeul este unic în zona Făgăraşului şi merită vizitat.

Victoria

Victoria, punctul de plecare către principalele trasee montane

Ascuns la poalele nordice ale Munților Făgăraș, la o altitudine de 560m, orașul Victoria este un oraș al contrastelor care pare să înglobeze noul şi vechiul într-un peisaj urban inedit care îi fascinează pe cei care vizitează locul - blocuri, case și clădiri proiectate pe fundalul parcă pictat al crestelor munţilor.

Întrucât unele dintre cele mai înalte vârfuri ale Munţilor Făgăraş - vârfurile Moldoveanu - 2543 m, Negoiu - 2535 m - sunt la o distanță de 5 km de oraş, Victoria dispune de Serviciu Salvamont și poate fi considerată o bază importantă pentru doritorii de ascensiuni montane. Fiind este înconjurată de o salbă de cabane turiștii pot înnopta chiar în oraș.

Traseele montane marcate cu plecare din localitate: Victoria- Portiţa Viştei Mari, prin valea Viştei Mari, Victoria - "La Şipot" (cu legătură pentru cabanele Turnuri şi Podragu), Victoria- cabana Podragu, prin Valea Podragului.

De un interes deosebit în zonă este mănăstirea Constantin Brâncoveanu de la Sâmbăta , Biserica Veche din Cârța, Muzeul Badea Cârțan, Transfăgărășanul, Lacul și cascada Bâlea, păstrăvăriile de la Albota, Sâmbăta, Vistișoara și Cârțișoara, herghelia de la Sâmbăta.

Labirintul de porumb

Labirintul din porumb

Cu siguranță atunci când ne gândim la un lan de porumb distracția nu este primul gând care ne vine în minte, însă în comuna Drăguș lanul de porumb iată că a căpătat această semnificație, autoritățile din zonă creând ceva unic în România și în Europa – un labirint amenajat într-un lan de porumb destinat activităților recreative.

Întins pe trei hectare în zona Drăgușel, labirintul de porumb este la dispoziția turiștilor și localnicilor dornici de relaxare câmpenească. Pe lângă labirint, zona de agrement cuprinde zonă de picnic, loc de joacă pentru copii, zone de sport şi de camping, organizându-se totodată o serie de evenimente și acțiuni dedicate copiilor.

La Valtori

La Vâltori, comuna Lisa - drumul lânii de la oițe la straie

Cum cobori de la Sâmbăta de Sus spre Sud se întrezărește, discret, intrarea în Lisa, un sat situat la poalele muntelui Făgăraș cu case răsfirate și străduțe aerisite, în care poți vedea întregul proces pe care-l parcurge lâna: de la spălare, la prelucrarea firului, răsucirea lui şi formarea ghemelor, până la crearea ţesăturilor la război şi finisarea produselor printr-o tehnică păstrată cu sfinţenie din străbuni.

"La Vâltori" este o instalaţie tradiţională de prelucrare a lânii, veche de peste 100 de ani, care a fost recondiţionată şi funcţionează şi astăzi. Din anul 1848 lucrează aici a treia generaţie, afacerea fiind transmisă mai departe din tată în fiu.

Complexul oferă cazare, produse tradiţionale și obiecte de artizanat și își așteaptă cu drag clienții în perioada mai - octombrie, de vineri până duminică, între orele 10.00-18.00.

Sâmbata este închis.

Buzduganul, drumul grâului în cunune

Buzduganul, drumul grâului în cunune

Situată la poalele Munţilor Făgăraş în partea de nord, comuna Drăguș se remarcă printr-o bogată viață folclorică păstrând încă vii tradițiile și obiceiurile populare.

Un obicei vechi care se sărbătorește neîntrerupt de 50 de ani, fără a fi modificat în vreun fel este Buzduganul, sau ceremonia cununii, care marchează sfârșitul secerișului. Organizat în prima sâmbătă și duminică după 15 august, Buzduganul reprezintă un semn al bunăstării și bogăției recoltei din acel an. În fiecare an tinerii se întâlnesc pe câmp și adună spice de grâu din care fetele din sat împletesc mai apoi o cunună care este așezată pe un suport de lemn împodobit cu mănunchiuri de spice. Suportul este numit buzdugan și purtat apoi în sat în fruntea alaiului.

Obiceiul are loc în zona Drăgușel și se bucură de participarea întregului sat. După terminarea ritualului se organizează spectacole de muzică populară şi dansuri tradiţionale.

Buzduganul a fost recent asociat cu Zilele Drăgușului.

Veneția balneoclimaterică din Făgăraș, comuna Părău

Veneția balneoclimaterică din Făgăraș, comuna Părău

La poalele dealului Dosul Măgurii, în munții Perșani, la 450 m altitudine, se află stațiunea balneoclimaterică Veneția de Jos. Deși pentru mulți necunoscută, apele minerale din stațiune și beneficiile acestora au fost descoperite încă din anul 1923.

Veneţia de Jos este o staţiune balneoclimaterică sezonieră cu ape clorurosodice, bicarbonatate, feruginoase și magneziene, recomandate în tratarea afecțiunilor aparatului locomotor, sistemului nervos, afecțiuni ginecologice și în cura internă pentru afecțiuni ale tubului digestiv și diatezei urice. În stațiune se găsesc şase izvoare cu apă minerală (mineralizare totală de 3,6 g la litru), instalaţii pentru băi calde, bazine pentru băi calde şi reci, precum şi izvor amenajat pentru cură.

Biserica SeliștatBiserica Seliștat

Biserica evanghelică Bărcuţ, protectorul din mijlocul satului

Bărcutul se afla în trecut la marginea Imperiului austro-ungar, zonă în care au fost aduşi soldaţi din Austria, Germania şi Ungaria pentru a păzi graniţele. Aceştia au fost aşezaţi aici şi împroprietăriţi, cu obligaţia de a supraveghea şi apăra marginile imperiului de năvălirile vecinilor sau de răscoalele populaţiei române aflate sub ocupaţie.

Declarată monument istoric, Biserica evanghelică din Bărcut se remarcă prin faptul că îmbină elementele în stil baroc, precum altarul sau amvonul, cu cele neoclasice din perioada reconstrucţiei. Biserica a fost ridicată în sec. XIV-XV și reconstruită din temelii la mijlocul sec. XIX, fiind amplasată în mijlocul satului Bărcuţ, la 8 km de Şoarş şi 85 km de Braşov.

Biserica SeliștatBiserica Seliștat

Biserica Seliștat, comuna Șoarș, păstrează vie istoria locului

Cine este interesat de istoria deosebită a saşilor din Transilvania, găseşte la Seliştat urme şi indicii lăsate de secolele trecute. Un sat liniștit, parcă neatins de amprenta timpului, Seliștat este ocrotit de una dintre cele mai frumoase și mai vechi cetăți fortificate din Transilvania, Biserica Seliștat.

Deși nu a mai rămas aproape nimic din incinta fortificată, biserica din Seliștat păstrează intact exteriorul și aerul de cetate bisericească de început de sec. al XVI-lea. Biserica a fost şi locaş de rugăciune, dar şi cetate de apărare. A fost cladită între anii 1300 şi 1350, iar după atacurile turcilor a fost fortificată de către saşi la sfarşitul secolului al 15-lea. Din turnul ei se poate vedea o privelişte deosebită, virgină ochiului modern din zilele noastre.

Biserica a fost restaurată începând cu 1997.

Biserica evanghelică Bărcuţ, protectorul din mijlocul satului

Bărcutul se afla în trecut la marginea Imperiului austro-ungar, zonă în care au fost aduşi soldaţi din Austria, Germania şi Ungaria pentru a păzi graniţele. Aceştia au fost aşezaţi aici şi împroprietăriţi, cu obligaţia de a supraveghea şi apăra marginile imperiului de năvălirile vecinilor sau de răscoalele populaţiei române aflate sub ocupaţie.

Declarată monument istoric, Biserica evanghelică din Bărcut se remarcă prin faptul că îmbină elementele în stil baroc, precum altarul sau amvonul, cu cele neoclasice din perioada reconstrucţiei. Biserica a fost ridicată în sec. XIV-XV și reconstruită din temelii la mijlocul sec. XIX, fiind amplasată în mijlocul satului Bărcuţ, la 8 km de Şoarş şi 85 km de Braşov.

Biserica evanghelică luteranăBiserica evanghelică luterană

Biserica evanghelică luterană din Hălmeag, comuna Șercaia, pagini întregi de istorie zbuciumată

Mai sus de Şercaia, cum treci Oltul, se află Hălmeagul. Odată ajunși aici, nu trebuie să ratați Biserica evanghelică luterană care poartă în spate o încărcătură istorică bogată și care ilustrează trecerea de la stilul romanic la gotic, sub influența cisterciană.

Fiind a doua ca vechime din Transilvania, biserica este menționată în documente din arhiva papală de la Vatican datate în anul 1211 și în mai multe scrieri germane prezente la Muzeul Brukhental. Se crede că în locul actualei grădini a bisericii a fost pe vremuri o cetate de care aparținea acest lăcaș de cult. Până în 1542, biserica a fost romano-catolică, an în care Johannes Honterus a dat un verdict de schimbare a religiei și adoptare a Reformei.

Una dintre sculpturile care atrag atenția încă de la intrarea în curtea bisericii este chipul Împărătesei Elisabeta, realizat de către un sculptor necunoscut în semn de mulțumire pentru donațiile importante făcute de aceasta în perioada 1848 – 1849. Dintre cele 96 de busturi ale Împărătesei sculptate și distribuite pe tot teritoriul Transilvaniei, se crede că au mai rămas doar trei: unul la Viena, altul într-un sat lângă Cluj și cel de-al treilea în curtea acestei biserici.

La valtoriLa Valtori

La Vâltori, comuna Lisa - drumul lânii de la oițe la straie

Cum cobori de la Sâmbăta de Sus spre Sud se întrezărește, discret, intrarea în Lisa, un sat situat la poalele muntelui Făgăraș cu case răsfirate și străduțe aerisite, în care poți vedea întregul proces pe care-l parcurge lâna: de la spălare, la prelucrarea firului, răsucirea lui şi formarea ghemelor, până la crearea ţesăturilor la război şi finisarea produselor printr-o tehnică păstrată cu sfinţenie din străbuni.

"La Vâltori" este o instalaţie tradiţională de prelucrare a lânii, veche de peste 100 de ani, care a fost recondiţionată şi funcţionează şi astăzi. Din anul 1848 lucrează aici a treia generaţie, afacerea fiind transmisă mai departe din tată în fiu.

Complexul oferă cazare, produse tradiţionale și obiecte de artizanat și își așteaptă cu drag clienții în perioada mai - octombrie, de vineri până duminică, între orele 10.00-18.00.

Sâmbata este închis.

Delegația României în Lechbruck

,,SWISS INTERNATIONAL HOLIDAY EXHIBITION'' LUGANO -ELVETIA

Targul de turism al Romaniei 16-19 noiembrie 2017

Utile

Vremea in zona Tara Fagarasului

°C
prognoza

Numar urgente: 112

Salvamont Brasov: +40.268.471.517
0-SALVAMONT(0-725826668)

Politia Brasov: 0268-407500

Jandarmeria Brasov: 0268 / 9 5 6; 0268-426589

Politia Fagaras: 0268-213033; 0268-213034

Pompierii Fagaras: 0268-211212

Spitalul Municipal Fagaras-Salvarea: 0268-212521; 0268-212522

Primaria Fagaras: 0268-211313

Sanepid Fagaras: 0268-214805

Gara Fagaras: 0268-211125

Legaturi Utile

  • Comuna Dragus
  • Comuna Mandra
  • Comuna Recea
  • Comuna Harseni
  • Comuna Beclean
  • Comuna Arpasu de Jos
  • Comuna Cartisoara
  • Orasul Victoria
  • This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
  • Comuna Vistea
  • This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
  • Comuna Parau
  • Comuna Ucea
  • Comuna Sinca Veche
  • Comuna Sinca Noua
  • Comuna Sercaia
  • Comuna Sambata de Sus
  • Comuna Lisa
  • [vezi mai multe]

Spune parerea ta!

Feedback-ul este intodeauna binevenit. Poti lasa un mesaj pe guestbook-ul nostru aici

facebook     twitter